duminica perfecta

[review de loc frumos si scrisoare deschisa pentru un alintat :)]
o sa ploua. si o sa ne trezim tarziu – tarziu dupa standardele tale, devreme dupa ale mele, mult prea devreme, eu nu ma dau jos din pat inainte de pranz, iubitule, sa fie clar, din fericire azi nici tu n-ai cum sa ma obligi, o sa ramanem ceva timp in starea aia de-abia pe jumatate treziti, terminand poate o discutie semi-filozofica inceputa azi noapte, cu argumente care nu au nici un sens si totusi au toate sensurile din lume, o sa te conving cumva in cele din urma sa faci o cafea, poate va fi randul tau, poate al meu, ce mai conteaza, oricum duminica n-am de gand sa fac nimic altceva decat sa ma alint pana la exasperare, mirosul de cafea arsa de la starbucks o sa umple casa si o sa ne cuibarim intre perne cu canile pereche angel/devil, astazi poti sa fii tu ingerul, ca si-asa in restul saptamanii esti un diavol nazist care ma trimite la birou la rasarit, o sa impartim ipadul ca sa ne uitam pe topgear si pe vogue, intai tu, dupa aia eu, mai bine impreuna, o sa radem de tot felul de nimicuri inventate si foarte secrete – acest subiect cade sub incidenta politicii interne de confidentialitate, daaa? – si la un moment dat o sa iti spun iubitule, mi-e foaaaaame, cu puppy eyes flamanzi si constiinta faptului ca-n frigider nu avem decat vin si ciocolata, hai sa mancam ceva bun. si-o sa te duc in cel mai mic si mai frumos loc cu bunatati din bucuresti, pe usa caruia scrie misterios coffee and more, te-ai fi gandit tu vreodata ca more inseamna de fapt o gramaaada de lucruri bune de mancare?

o sa ne asezam pe canapeaua alba la o masuta pentru doi, pe-aceeasi parte pentru ca e mai usor sa impartim totul asa, si-o sa ne luam intai si-ntai un espresso de-ala bun, illy, ti-am zis ca unul din locurile unde trebuie sa ajung neaparat e fabrica illy din trieste, da? mai stii ca mi-ai promis ca o sa ma duci acolo? o sa ne ia mult timp sa rasfoim meniul pentru ca totul suna asa bine, dar in timpul asta o sa rontaim una, doua, trei portii de masline marinate in coji de portocala cu ghimbir si ardei iute, asaaaa de genial de bune incat eu o sa cer o felie de paine ca sa mananc tot dressingul din castronel (e foarte buna painea asta, sa stii, e frantuzeasca, de la rue du pain, totally worth the carbs :)).
tu o sa-ti iei frittata cu bacon si branza de capra si o sa poftesti la portia mea de avocado umplut cu salata de creveti, biiine, o sa iti dau si tie, recuperez eu la desert. o sa bem smoothie-uri facute fix cu ce vrem noi, se numesc “make your own smoothie”, desi mai bine s-ar numi „we’ll make your perfect dream fresh smoothie si tu nu va trebui sa faci nici un efort, just enjoy it”. o sa mai lenevim putin pe canapeaua aia confortabila ascultand muzica soft, in surdina, perfecta pentru o duminica ploioasa, eu o sa rasfoiesc meniul facand un efort fantastic sa ma hotarasc ce vreau dulce, tu o sa fumezi si o sa spui hmm, dar sa stii ca nici lista de vinuri nu arata rau deloc, poate venim aici si intr-o seara? fara masina?

eu o sa mai cer apoi un french toast pentru mine (it’s french, iubitule, trebuie sa-l incerc!) si o portie de clatite pufoase cu banane si sirop de artar pentru tine (suna asa bine, iubitule, trebuie sa le incerc! :)). cand perfectiunea sub forma de french toast cu multe fructe proaspete scaldate intr-un sos divin se va prezenta in fata noastra o sa oftam de incantare, in sincron (am mai omorat un drac, s-a mai nascut o stea patrata), eu o sa-ti promit ca o sa-ti pregatesc si eu de-asta la micul dejun acasa (dar n-ar fi mai bine sa mai venim sa mai mancam aici, iubita? o sa ma intrebi, plin de tact :)) si eu o sa spun daaaa, mai bine mai venim, in vreme ce ma infig cu furculita direct in mijlocul perfectei clatite pufoase (da, da, brunch-ul asta is sooo totally worth the carbs, lasa ca ma duc sa alerg deseara :)).

o sa ne batem pe fiecare bucatica pana cand o sa ne razgandim la ultima, nu, ia-o tu, ba ia-o tu, bine, hai s-o impartim. lenesi, o sa mai bem apoi un ceai fierbinte (ti-am zis ce mult imi place ceaiul asta de la whittard of chelsea?) si o sa ne hotaram sa plecam totusi, uite, au trecut doua ore, ne-a uitat dumnezeu aici, n-ar putea oare sa ne uite de tot si sa nu mai fie decat duminica de-acum incolo? o sa iesim pe strada in ploaie, n-avem umbrela, bine, eu am una dar un barbat nu poate fi vazut sub o umbrela rosie cu buline albe, nu? nu e nimic, daca te poti plimba prin ploaie in miezul noptii la paris, nu vad de ce nu ai putea s-o faci si in miezul zilei intr-un bucuresti innorat, asa ca o sa ne luam de mana si o sa plecam la plimbare pana se face seara si o sa ajungem impreuna acasa.
si va fi fost, desigur, o frumoasa zi cu ploaie. care va fi urmata de multe, multe altele :).

THE END

in rolurile principale:
eu 😀
el – un om minunat o pocitanie de care sunt foarte indragostita 🙂
si simbio – un loc minunat de care sunt foarte indragostita :). mergeti la brunch acolo, nici nu stiti ce pierdeti :).