dear susan miller,

astazi am avut o zi foarte proasta.

pentru prima oara am facut an-almost-breakdown la birou, ceea ce sper din suflet sa nu se mai intample. nu e deloc pe brandul meu, also noi n-avem nici un loc private in firma aia, peste tot sunt numai geamuri de sticla.

asa ca m-a vazut toata lumea cand m-am dus pe terasa si am fumat 5, cinci tigari sudate in timp ce ma plimbam intr-o agitatie maxima, incercand sa ma gandesc la ceva calmant ca sa nu plang. plangaciosii nu sunt avansati niciodata.

seful meu s-a oferit sa ma trimita sa fiu trista acasa. acum cateva saptamani s-a oferit sa ma ia de nevasta. e bine de tinut minte. pentru moment am declinat gratios ambele oferte.

sunt yet again intr-o galeata de singuratate si dezorientare pe care nu stiu de unde sa le apuc. foarte foarte nefericita. si dear susan, eu nu merit sa fiu nefericita. dar am toata increderea in personalitatea mea bipolara care m-a ajutat in ultimii 30 de ani, ma bazez ca soon enough, poate chiar in cateva zile o sa fiu happy. happier. sparkly, asa cum mi s-a spus azi ca “eram” :))

fix in clipa asta though mi-as dori sa fiu intr-un loc unde nu cunosc pe nimeni. este recurenta chestia asta de ceva timp. ceva ca in eternal sunshine of the spotless mind. aia nu era o idee proasta deloc.

poate nu ar trebui sa ma mai intalnesc cu l. inca ma intristeaza extrem de tare, de fiecare data cand ne vedem, cat de putin spre deloc ne lipsim unul altuia.

anywayz, dear susan, ceea ce vroiam sa iti spun este ca eu nu mai citesc porcaria aia de horoscop, o sa mi-l scriu singura de acum incolo.