impossible is nothing

dear internet,
[ce m-as face eu fara tine! :x]
vreau sa-ti spun ca eu credeam sincer, acum fix 71 de zile, ca e imposibil sa fie vreodata mai bine.
credeam ca este imposibil sa ajung vreodata sa stau singura acasa si sa nu-mi doresc sa fiu in orice alta parte. well, da, se mai intampla sa plec intr-o dimineata si sa ma intorc peste 3 zile, dar as a rule abia astept sa ma intorc acasa, to my own lovely home.
credeam ca e imposibil sa dorm singura intr-un pat de 2x2m si sa nu visez urat. dar apparently dormitul pe diagonala genereaza numai vise frumoase :))
credeam ca n-are nici un rost sa imi bat capul sa gatesc ceva daca n-are cui sa i se faca rau de la mancarea mea. well, cicatricile de la bucatarit for my own gourmet self sunt intotdeauna a great conversation starter :))
credeam ca n-o sa mai plec niciodata in concediu si uite, in 2 saptamani incepe cel mai cu-nerabdare-asteptat concediu pe care l-am planificat vreodata.
overall, viata incearca sa imi demonstreze ca bate orice mi-ar fi putut trece mie prin cap. si acum ca am inceput sa vad si eu cu ochii mei asta, incep incet-incet si sa cred ca de fapt toate lucrurile care in capul meu se formuleaza cu “eu niciodata n-o sa…” se vor intampla.
pentru ca, dear internet, trebuie sa recunosti ca daca am ajuns eu sa fac tarte aux fruits rouges cu aluat frantuzesc from scratch, atunci chiar ca totul e posibil :))